Obezitatea este considerată de cei mai mulți dintre noi o problemă de ordin estetic, însă aceasta este o
tulburare de nutriție care determină creșterea în greutatea corporală și ca atare aduce mari consecințe
asupra stării de sănătate. Pornind de la aspectul estetic, deloc de neglijat și până la probleme de natură
psihică ale pacientului, excesul de greutate poate determina printre altele și diabet zaharat, afecțiuni
cardiovasculare, cerebrale, hipertensiune, probleme de somn, dureri locomotorii. Netratată sau tratată
greșit, obezitatea conduce către toate aceste probleme de sănătate, toate fiind un risc major pentru
sănătate.
Obezitatea se măsoară prin indicele de masă corporală – IMC. Dacă acesta depășește valoarea de 30,
atunci persoana este considerată obeză. Acest indice este un bun raportor cu privire la evaluarea greutății
corporale a pacientului, valoarea lui fiind dată de calculul dintre greutate și înălțime. Excesul ponderal
poate fi măsurat și în funcție de circumferința abdominală. Atunci când excesul ponderal se acumulează
în partea de jos a corpului, atunci vorbim despre obezitate de tip ginoid. Obezitatea de tip android
determină acumularea excesului ponderal în zona abdominală sau truncală. Aceasta din urmă este mult
mai periculoasă decât cea de tip ginoid, astfel că o circumferință abdominală mai mare de 88 cm la femei
și 102 cm la bărbați predispune persoana la complicații medicale.
Cauze și factori de risc
Alimentația neechilibrată, determinată de un exces de calorii, cel mai adesea luat din dulciuri sau grăsimi,
poate determina apariția obezității. Ca atare, principala cauză a obezității este un echilibru energetic
dezechilibrat. Pe lângă acest aspect, factori de ordin profesional, psihic, familial pot determina creșterea
în greutate. Supraalimentarea reprezintă de cele mai multe ori un obicei (pattern), determinat încă din
copilărie. Părinții și bunicii obișnuiesc să hrănească copiii mai mult decât este necesar, considerând că a
mânca totul din farfurie este un factor benefic pentru sănătate. În realitate, totul este greșit. De asemenea,
alimentația tip fast food este un alt factor de risc pentru excesul corporal. De cele mai multe ori, porțiile
din restaurante sunt supradimensionate și din dorința de socializare, tinerii se adună în jurul meselor.
Stresul, dar și alți factori de ordin psihic, precum depresia și anxietatea pot conduce la creșterea
numărului de calorii consumate. Se spune despre cei care au probleme de natură psihică care se regăsesc
în alimentație că de fapt își „înghit” emoțiile sau găsesc prin îngrășare un mijloc de protecție.
Sedentarismul este o altă cauză care determină creșterea în greutate. Acesta este un obicei deloc sănătos și
din păcate tot mai des întâlnit în conduita omului modern. Lipsa de mișcare, activitățile de birou, dar și
accesul la tehnologie, toate acestea determină acumularea unui număr mai mare de kilograme. Se spune
că un stil de viață sănătos include circa 6 kilometri de plimbare lejeră zilnică, așa că lipsa acesteia
conduce de cele mai multe ori la creșterea în greutate.
Moștenirea genetică este o altă cauză care poate determina creșterea în greutate. Dacă unul dintre părinți a
fost predispus către obezitate, riscul ca persoana respectivă să devină obeză este de trei ori mai mare decât
în cazul unei persoane ai căror părinți nu au avut probleme de greutate.
Stima de sine scăzută, problemele de natură afectivă, consumul de alcool, dar și anumite traume psihice
pot conduce la creșterea în greutate.
În plus, consumul unor medicamente, așa cum sunt antidepresivele sau anumite afecțiuni precum
hipotiroidia ori sindromul Cushing pot determina apariția obezității.
Cauze și factori de risc
Alimentația neechilibrată, determinată de un exces de calorii, cel mai adesea luat din dulciuri sau grăsimi,
poate determina apariția obezității. Ca atare, principala cauză a obezității este un echilibru energetic
dezechilibrat. Pe lângă acest aspect, factori de ordin profesional, psihic, familial pot determina creșterea
în greutate. Supraalimentarea reprezintă de cele mai multe ori un obicei (pattern), determinat încă din
copilărie. Părinții și bunicii obișnuiesc să hrănească copiii mai mult decât este necesar, considerând că a
mânca totul din farfurie este un factor benefic pentru sănătate. În realitate, totul este greșit. De asemenea,
alimentația tip fast food este un alt factor de risc pentru excesul corporal. De cele mai multe ori, porțiile
din restaurante sunt supradimensionate și din dorința de socializare, tinerii se adună în jurul meselor.
Stresul, dar și alți factori de ordin psihic, precum depresia și anxietatea pot conduce la creșterea
numărului de calorii consumate. Se spune despre cei care au probleme de natură psihică care se regăsesc
în alimentație că de fapt își „înghit” emoțiile sau găsesc prin îngrășare un mijloc de protecție.
Sedentarismul este o altă cauză care determină creșterea în greutate. Acesta este un obicei deloc sănătos și
din păcate tot mai des întâlnit în conduita omului modern. Lipsa de mișcare, activitățile de birou, dar și
accesul la tehnologie, toate acestea determină acumularea unui număr mai mare de kilograme. Se spune
că un stil de viață sănătos include circa 6 kilometri de plimbare lejeră zilnică, așa că lipsa acesteia
conduce de cele mai multe ori la creșterea în greutate.
Moștenirea genetică este o altă cauză care poate determina creșterea în greutate. Dacă unul dintre părinți a
fost predispus către obezitate, riscul ca persoana respectivă să devină obeză este de trei ori mai mare decât
în cazul unei persoane ai căror părinți nu au avut probleme de greutate.
Stima de sine scăzută, problemele de natură afectivă, consumul de alcool, dar și anumite traume psihice
pot conduce la creșterea în greutate.
În plus, consumul unor medicamente, așa cum sunt antidepresivele sau anumite afecțiuni precum
hipotiroidia ori sindromul Cushing pot determina apariția obezității.
Simptome și investigații
Obezitatea oferă un aspect fizic neplăcut, însă mult mai grav decât atât este că aceasta poate determina o
stare precară de sănătate. Obezitatea este în sinea ei o boală și de aceea trebuie să facem orice ne stă în
putință pentru a avea un stil de viață sănătos, echilibrat și pentru a scăpa de sedentarism.
Dintre cele mai grave complicații ale obezității amintim de:
- diabetul zaharat de tip II
- hipertensiune arterială
- probleme cardiovasculare
- ateroscleroza coronariană
- accidente vasculare cerebrale
- artroză
- afecțiuni locomotorii
- apnee în somn.
Pentru a identifica toate aceste lucruri este necesar să se efectueze o serie întreagă de investigații
medicale. Măsurarea glicemiei pentru depistarea diabetului zaharat de tip II, a hormonilor tiroidieni
pentru a observa dacă pacientul suferă sau nu de dereglări ale glandei tiroide, așa cum este cazul
hipotiroidiei ce poate determina îngrășare, dar și măsurarea enzimelor hepatice, a colesterolului și
trigliceridelor sunt câteva dintre investigațiile necesare în obezitate.
Tratament obezitate
Pentru a nu se ajunge aici, orice persoană cu un indice de masă corporală mai mare de 30 trebuie să își
reevalueze stilul de viață și să adopte ulterior o formă mai sănătoasă de alimentație și mișcare. Mai înainte
de toate trebuie să afle de ce anume a ajuns la obezitate, ce anume a făcut greșit și ulterior să renunțe la
astfel de obiceiuri nesănătoase și să adopte un stil de viață recomandat de medic, care să determine
scăderea în greutate și menținere.
De cele mai multe ori o persoană ce suferă de obezitate are nevoie de îndrumările unui nutriționist.
Acesta are rolul de a dirija pacientul spre un stil de viață sănătos, îi va indica un aport caloric de consumat
zilnic și un regim individualizat. Atunci când vorbim despre mișcare, o persoană obeză poate cere
sprijinul fie unui antrenor personal, fie unui kinetoterapeut care îi va face un plan de exerciții fizice ce au
rolul de a arde caloriile consumate zilnic. În același timp, persoana care suferă de obezitate, determinată
mai ales din cauze de natură afectivă, poate avea nevoie și de îndrumările unui psihoterapeut ce îl va ajuta
să depășească episoadele de depresie și anxietate sau alte tipuri de abuzuri ori traume. Toate acestea pot
contribui la un stil alimentar neconform.
În cazul unui exces prea mare de kilograme se poate interveni și chirurgical. Atunci când obezitatea este
morbidă, medicul poate recurge la această variantă pentru a salva pacientul.
Ca atare, o persoană care suferă de obezitate trebuie să beneficieze de suportul medicilor, a specialiștilor
în diverse domenii, pornind de la nutriție și până la kinetoterapie, chirurgie sau psihologie. Aceștia au
rolul de a conduce pacientul prin terapie și de a-l face să înțeleagă că tratamentul aplicat nu este periodic,
ci trebuie să devină un stil de viață sănătos atât pentru a scăpa de kilogramele acumulate, cât și pentru a se
menține pe mai departe.
Mai înainte de toate pacientul trebuie să înceapă să scadă în greutate. Acest lucru nu se va face prin diete
minute, prin medicamente, ci prin schimbarea definitivă a planului de alimentație. Doar atunci când dieta
stabilită de nutriționist nu dă rezultate după o perioadă lungă, respectată riguros, acesta poate prescrie
medicamente de slăbire. De obicei, astfel de pastile au drept efect diminuarea senzației de foame și
inducerea senzației de sațietate.
Odată găsită motivația de a slăbi, se consideră că problema este pe jumătate rezolvată. Pacientul va trece
printr-o educație alimentară, scăderea în greutate fiind lentă, dar sigură și conducând la adoptarea unui stil
de viață sănătos. De regulă, în caz de obezitate, aportul zilnic caloric fixat de nutriționist este de circa
1200-1500 calorii la femei și 1500-1800 calorii la bărbați. În funcție de numărul de calorii ingerate
pacientul poate scădea în greutate. Desigur, asta nu înseamnă că tot ceea ce poate fi mâncat trebuie și
consumat, ci aceste calorii trebuie „traduse” în alimente sănătoase, în fructe și legume, în carne fiartă, la
cuptor sau la grătar, în cereale integrale, în grăsimi sănătoase.
Stil de viață sănătos
Stilul de viață sănătos implică mai mulți factori.
• Alimentație
Pe de o parte, putem discuta despre alimentație. Se va încerca planificarea zilnică a meniului, dar și
stabilirea unui consum în porții mici, la ore fixe, de trei mese principale și 2 gustări.
• Activitate fizică
Zilnic, persoana care suferă de obezitate trebuie să încerce să facă mișcare. Pe de o parte, aceasta este
bună pentru arderea caloriilor consumate în acea zi, iar pe de altă parte pentru asigurarea unui tonus
muscular bun. Ca atare, pentru monitorizare atentă, mai ales la început, ar fi bine să apeleze la sfaturile
unui kinetoterapeut, pentru un plan de exerciții fizice care să determine mai ușor un consum energetic. Se
recomandă exerciții fizice de intensitate moderată, circa 30 de minute pe zi, 5 zile pe săptămână. Prin
activitatea fizică moderată se evită apariția complicațiilor determinate de o greutate mare a corpului. Cu
timpul, kinetoterapeutul va crește durata ședințelor de exerciții fizice la 60, ba chiar și 90 de minute pe zi,
în funcție de evaluarea riscului. Intensitatea exercițiilor fizice va fi stabilită tot de specialist. Mai ales
atunci când sunteți la început ar fi bine să beneficiați de sfaturile unui specialist și să nu realizați exerciții
fizice fără îndrumare, putând fi periculoase, mai ales asupra articulațiilor. Plimbările lejere, înotul și
mersul pe bicicletă sunt permise.
• Renunțarea la factorii perturbatori
De obicei, stresul, mediul profesional, familia, dependențele de alcool sau droguri pot fi considerați
factori perturbatori. Este bine să se renunțe la tot ceea ce îi face rău pacientului, prin discuții cu
psihoterapeutul, mai ales atunci când tulburările de natură emoțională sunt mai mari. Psihoterapeutul are
un rol major și pentru menținerea planului alimentar și de exerciții fizice.
Te așteptăm la noi pentru o evaluare medicală și un plan de exerciții fizice, conform recomandărilor medicului!
